Cei răi aleargă
Ca disperaţii,
Şi sunt convinşi
că ştiu
Încotro se duc,
Dar sensul e spre
nicăieri,
Pasul următor
fiind spre moarte.
Golul nimicului.
Cine se ştie
curat
Îndrăzneşte
oriunde
Şi pătrunde drept
Ca raza de soare
Care luminează
Şi sub acoperişul
neputinţei.
Ce îngrămădeală e
la revoluţii,
Cum se calcă pe
picioare nevolnicii,
Cum urlă
împotriva celor
Înălţaţi chiar de
ei
Până mai ieri.
Când ajung în
frunte
Cei cu minte puţină
Plouă cu sărăcie.
Cei care fură
Şi ucid
Îşi laudă săpânul
Care-i apără.
Dedatul la rău nu
mai pricepe
Ce este drept şi
unde începe
Prăbuşirea.
Cine îl caută pe
Iahve
Pricepe totul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu