Pagini

miercuri, 23 ianuarie 2013

Solomon către Adonai





În Eghipet, Domnule, la fenicieni, Domnule,
Am văzut echilibru,
Aburul care se ridică de nicunde
Și devine apă mai presus de gând,
Iar când poruncești tu
Legea gravitației atrage stropii
Spre adâncul de foc al pământului.

Întrebările bătrânilor înțelepți
Erau floare la ureche,
Nu mă încurcam de fel
Căci în ele stătea răspunsul:
Nu închis, nu ferecat,
Ci lucea ca solzii peștelui.

Dar n-am priceput,
Domnule,
Urma vulturului pe cer,
A furnicii pe o piatră
Și încă vreo două necunoscute
A căror rezolvare oricum
Nimic nu schimba.

Dar femeia?
În nesăbuința mea de înțelept
Am dat greș.
Nu am, domnule, iertare,
Dar robului tău, David,
Cel ce mă crede fiul lui,
Ascultă-i ruga
Și nu-l lăsa să vadă cu ochii lui
Dezastrul înțeșepciunii lumești.

Imitație e numele
Scris pe poartea
Academiilor.

Niciun comentariu: