Pagini

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Dorul dorului



Era la locul ei
Pădurea (un pâlc din fel de fel de copaci,
Unul mai colorat decât altul),
Descoperiţi aceşti boieri ai înălţimii
Erau şi mai falnici
Arătându-şi puternice trupuri,
Iar crengile desenau infinite
Genealogii nemuritoare.

Nu-mi clintise nimeni
Dealul din loc
Şi ne priveamu unul pe altul
Cu recunoştinţă
Fără să ne spunem vreun cuvânt.
Nici nu ne-am salutat
El nu plecase nicăieri,
Eu nu-l ştersesem din priviri.

Stau cu spatele la el şi mi-e dor.
De acoperişul de deasupra mi-e dor,
De iarba brumată,
De restul unei petale-ngheţate.

Mi-e dor de voi, prieteni,
De casa de aici,
De casa de dincolo,
De casa cu multe fereşti.

De casa fără pereţi îmi e dor.

Nu vă faceţi griji
Că nu aveţi motive.

Mie îmi este dor de dor.


Niciun comentariu: