Pagini

joi, 29 martie 2012

Cine sunt eu? Răspunde-ți singur!

Dincolo de orice convingere personală sau teorie însuşită la cursuri sau din lecturi, realitatea cotidiană demonstrează că relaţiile dintre oameni depind de capacitatea indivizilor de a se face înţeleşi şi a înţelege pe alţii. Întrebarea Cine sunt eu ? este, conştient sau nu, una din neliniştile care frământă orice persoană. Fiecare individ doreşte să ştie cine este el cu adevărat, atât raportat la propriile-i valori, cât şi raportat la felul în care-l definesc alţii. Vrem să ştim de ce suntem priviţi într-un fel şi nu altfel, de ce unii din semenii noştri sunt apreciaţi, iar alţii nu, ce rol au propriile declaraţii şi care este valoare spuselor celor din jur.
       Putem, evident, să vorbim despre părinţii, copiii sau fraţii noştri, cu intenţia de a ne prezenta familia, şi astfel să aruncăm şi o lumină asupra persoanei noastre, putem să prezentăm un curiculum-vitae, ca să ni se citească activitatea, şi putem să anezăm copii după diplomele de studii şi să ataşăm recomandări. Toate acestea sunt necesare, dar nu suficinte : ceilalţi ne vor cunoaşte doar după ce ne-au cunoscut. Iar primul impact este oferit de relaţia inter-umană. Relaţia dintre oameni, la rândul ei, nu se realizează decât prin comunicare, iar cuvintele joacă aici un rol nu doar important, ci primordial. Paul Ricoeur, o autoritate în domeniul lingvisticii, dar nu numai, subliniază rolul de liant între discipline, pe care îl are limbajul: “Cred că există un domeniu unde se întretaie astăzi toate cercetările filosofice, cel al limbajului. Acolo se intersectează investigaţiile lui Wittgenstein, filosofia lingvistică a englezilor, fenomenologia creată de Husserl, cercetările lui Heidegger, lucrările şcolii bultmanniene şi ale celorlalte şcoli de exegeză neotestamentară, lucrările de istorie comparată a religiilor şi de antropologie referitoare la mit, rit şi credinţă, - în sfârşit, psihanaliza.”[1]


[1] Paul Ricoeur, Despre limbaj, simbol şi interpretare, in Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, 1998, pag. 11.

Niciun comentariu: